splash

Acest bărbat rămâne neuitat în inimile dascălilor noştri pentru că a fost unul dintre cei puţini, cari a rădicat şcoala românească la înălţimea ei de azi. Atât în timpul vitregei stăpâniri austriace cât şi în timpul războiului, şcoala românească de pretudindene a stăruit acesta s-o refacă, parte ia succes, parte se va îndeplini. Ideile lui George Tofan pentru şcoală sunt ideile naţiunii româneşti...Bilcanii îl jelesc pe neuitatul lor sătean, care s-a înălţat prin muncă pe treapta de a fi fala naţiunii.

Însemnare din iulie 1920, semnată de directorul Şcolii din localitate, Gavril Ciubotariu în Chronica Şcoalei

 

FILIMON CÂRDEI (1903 – 1971)

A muncit cu pasiune şi perseverenţă şi a creat o operă care va dăinui… A iubit natura şi oamenii şi cu întreaga forţă şi capacitate s-a dedicat descifrării acesteia. S-a desprins din mijlocul oamenilor de rând, a ţăranilor din Bilca, a ars ca o torţă luminând generaţii şi generaţii de studenţi şi s-a întors apoi să se odihnească în pământul în care se odihnesc ai săi, vrând parcă să arate câtă vitalitate şi putere creatoare poate să genereze acest neam şi acest pământ strămoşesc.[1]

 

Date biografice

S-a născut la Bilca, pe 6 august 1903, în familia de gospodari cu 6 copii, Ecaterina şi Gheorghe Cârdei. Tatăl său era fiul Glicheriei, sora învăţătorului George Brăileanu, întemeietorul învăţământului din Bilca. A fost cel mai mare şi singurul copil al familiei care a urmat drumul hărăzit de şcoală, ceilalţi fraţi, din lipsă de mijloace materiale, rămânând la rosturile pământului. Părinţii săi era cunoscuţi ca oameni destoinici,
zgârciţi la vorbă şi aprigi la muncă, care îşi drămăluiau cu grijă veniturile şi bunurile prezente[2].

Între 1910-1914 urmează cursurile primare la şcoala din sat, fiind apreciat laudativ la multe dintre discipline [3].

Începe studiile liceale în anul şcolar 1914-1915 la secţiile române ale Liceului de Stat din Rădăuţi, însă din cauza întreruperilor provocate de evenimentele primului război mondial şi de greutăţile materiale ale familiei le termină abia în 1924. Cu admiraţie şi interes pentru frumuseţiile naturii din Bucovina, absolventul de liceu Filimon Cârdei se orientează către studierea tainelor naturii[4].

Devine student al Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii din Cernăuţi în 1926 pe care o absolvă în 1930 cu menţiunea „suficient”. S-a format la şcoala iluştrilor biologi Eugen Botezat, Mihai Guşuleac, Orest Marcu, remarcându-se prin spiritul de observaţie foarte dezvoltat şi marea putere de muncă. Paralel cu studiul ştiinţelor naturii a urmat şi Seminarul Pedagogic din Cernăuţi, absolvit în 1931, cursurile acestui seminar fiindu-i de un real folos în activitatea didactică de mai târziu[5].

În perioada 1931-1939 a funcţionat ca profesor de biologie la diferite licee din Moldova şi Bucovina, pentru un an (1935) ajungând şi la liceul pe care l-a absolvit cu 11 ani înainte. A avut o singură întrerupere, anii 1933-1934, când pleacă la Praga – Cehoslovacia pentru specializare. [6]

Din 1939 până la moartea sa în 1971 se dedică carierei universitare. Începe la Cernăuţi pentru ca în 1940 să se tranfere la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, ca preparator la Facultatea de Ştiinţe Naturale. Cu un devotament exemplar, cu dăruire şi talent urcă ierarhic toate treptele didactice: preparator, asistent, şef de lucrări, conferenţiar şi profesor pe catedra de entomologie şi zoologia nevertebratelor. [7]

Trecând prin întreaga ierarhie didactică a pregătit generaţii de biologi. A activat şi la Institutul pedagogic , unde a predat zoologia şi a deţinut şi funcţia de şef de catedră.

Cursurile ţinute au fost audiate cu mult interes de către studenţi. Pentru a veni în ajutorul lor a elaborat încă din 1951 un manual de lucrări practice de entomologie şi apoi primul curs de entomologie generală din România, în 2 volume, care şi azi e folosit de către studenţi. Declara că la începutul fiecărui curs avea emoţii, trăind din toată fiinţa alături de discipolii săi[8].

Timp de 9 ani (1962-1971) a fost director al Muzeului de Ştiinţe naturale de la Complexul muzeistic Iaşi. O activitate susţinută a depus-o şi în cadrul filialei Iaşi a Societăţii de Ştiinţe biologice din România. [9]

Moare la Iaşi, pe 13 noiembrie 1971, fiind înmormântat, după propria sa dorinţă, în cimitirul localităţii natale.

Punctul de plecare al activităţii sale prodigioase în domeniul biologiei este susţinerea lucrării sale de doctorat:„Opilionidele din nordul României” şi „Mamiferele din România dispărute şi actuale”. În urma susţinerii lucrării în februarie 1944, obţine distincţia „Magna cum laude” şi titlul de doctor în Ştiinţe Naturale[10].

În introducerea tezei de doctorat, Filimon Cârdei menţiona:


În primul rând trebuie să mulţumesc anonimului ţăran român,care în decurs de multe veri mi-a dat cel mai mare sprijin, ospătându-mă în casa lui şi conducându-mă de multe ori, în văgăunile cele mai adânci ale frumoşilor noştri munţi, sau lăsându-şi munca câmpului , pentru a-mi da câteva informaţii, în stepa bătută de soare.Acestui ţăran anonim îi închin această lucrare.


Subiectul tezei de faţă mi-a fost încredinţat de directorul Laboratorului de Zoologie din Iaşi, d-l prof.universitar Orest Marcu şi a fost lucrat în ţară, în laboratoarele Facultăţii de Ştiinţe locale…Materialul a fost colectat din provincia Bucovina, cu toate judeţele ei, apoi din judeţele Hotin, Dorohoi, Botoşani, Baia şi Iaşi. În afară de partea generală a acestei lucrări, unde m-am servit de puţina literatură ce există, în restul am introdus totul ce am observat în câmp şi la microscop.


Am folosit principiile observării directe, servindu-mă de: eprubetă, carnet de excursie, de microscop şi carte de determinare.

Rezultatele nu pot fi poate cele aşteptate, dar sunt sincere şi pot fi întregite, însă nu răsturnate.


Pentru ştiinţa universală, lucrarea aduce 6 subspecii noi; pentru fauna României 12 specii şi 10 subspecii, iar pentru fauna Moldovei 14 specii şi 10 subspecii.”[11]

Despre ineditul şi succesul lucrării, ziarul de specialitate „Brazda” [12] menţiona:


Lucrarea d-lui Cârdei are o valoare universală deoarece a descoperit lucruri ce erau până acum necunoscute lumii ştiinţifice. Exemplarele noi descoperite au fost numite simbolic, amintind de regiunea şi provincia în care au fost găsite. Ştiinţa a progresat prin munca trudnică a acestui tânăr bucovinean, iar poporul nostru şi-a înscris în cartea de aur a valorilor, alături de marii naturalişti, pe d-l Filimon Cârdei.

Lucrarea de doctorat a fost precedată în 1942 de 3 lucrări ştiinţifice, scrise în limba germană, care prezentau detalii amănunţite despre 3 ordine din grupa Cheliceratelor: Opilionide, Halipide şi Dysticide.

În studiul „Cu privire la zoogeografia subordinului Laniatores, ordinul Opiliones” din 1959, descrie o specie nouă pentru ştiinţă – Bukovina hormuzachii, închinată renumitului entomolog C.Hurmuzachi, fost profesor la Universitatea din Cernăuţi. Specia a fost formată în baza a 3 exemplare găsite la Brodina şi la Slătioara.

Importante contribuţii aduce şi la cunoaşterea ordinului Pseudoscorpionidelor. Astfel, semnalează şi aici o specie nouă – Pseudobisium moldavicum, găsită în rezervaţia de pe dealul Repedea din coasta Iaşiului. [13]

Recunoscut ca şi entomolog, profesorul Cârdei a umărit mai multe grupe de insecte. În 1949 începe studiul Odonatelor iar în lucrarea „Contribuţii la fauna Odonatelor din Moldova” citează 28 de specii, din care 3 inedite pentru regiunea Moldovei şi una pentru fauna României. Monografia intitulată „Odonata” apărută în cartea „Fauna R.S.R.” din 1961 încununează cercetările legate de acest ordin.

Din 1962 a început studiul ordinului Formicide, lucrând pe teren în turbăriile din nordul Moldovei, semnalând 21 de specii.

Alături de cercetările de sistematică a urmărit şi cunoaşterea unor dăunători şi a complexului de duşmani naturali care le limitează acţiunea dăunătoare. Studiază speciile Leucoma salicis şi Melasoma vigintipunctata[14].

Impactul activităţii sale

· Unicul specialist din România în domeniul Opilionidelor, autoritate recunoscută şi pe plan mondial, studiile sale având ecou în lumea ştiinţifică din U.R.S.S., Olanda, Germania, Marea Britanie, Franţa şi S.U.A;

· A descris 2 specii noi pentru ştiinţă:

1. Bukovina hormuzachi – ordinul Opilionide

2. Pseudobisium moldavicum – ordinul Pseudoscorpionide, specie care actual îi poartă numele, recunoscută de către Societatea americană de entomologie;[15]

· Primul curs de Entomologie generală din România, redactat în 2 volume în 1956 şi 1958;

· Peste 60 lucrări ştiinţifice şi peste 30 articole cu caracter tehnic şi de popularizare;

· A pus bazele muzeului de ştiinţe ale naturii care a funcţionat în cadrul complexului muzeistic de la Palatul Culturii; cu migală a adunat, colectat şi achiziţionat peste 30000 exemplare de insecte, aparţinând la circa 7000 specii; în prezent, colecţia se află la Muzeul de Istorie Naturală a Universităţii “A.I.Cuza” din Iaşi;

· A reuşit să organizeze o colecţie impresionantă de Opilionide (peste 3500 exemplare) şi Odonate (peste 2000 exemplare), colecţie aflată alături de celelalte grupe de animale în posesia Muzeului Facultăţii de Biologie din Iaşi; [16]

· Erudit pedagog şi pasionat cercetător al naturii rămâne în istoria biologiei româneşti.



[1] Gh.Mustaţă, “Un cercetător al naturii – prof.docent Filimon Cârdei”, Anuarul Muzeului Judeţean Suceava, fascicola ştiinţele naturii, VII, Suceava, 1983, p. 309.
[2] Titus Reveica, În lumea insectelor cu Filimon Cârdei, articol în revista Cronica, an XXI, nr.43 din 24.10.1986, Iaşi.
[3] Chronica şcoalei din localitate, p. 265.
[4] Petru Bejinariu, Pedagog şi cercetător cu recunoaştere europeană: Filimon Cârdei, în Izvorul – 150 de ani de şcoală la Bilca, Editura Septentrion, Rădăuţi, 2011, p.58; copia certificatului de bacalaureat, colecţie personală.
[5] Gh.Mustaţă, art.cit., pag.302; copia diplomei de licenţă, colecţie personală.
[6] Titus Reveica, op. cit.
[7] Ştefan Vancea, Prof.Dr.docent Filimon Cârdei, articol în revista Cronica, an VI, nr.51, din 13.12.1971, Iaşi.
[8] Petru Bejinariu, op. cit.

[9] Ionel Maftei, Personalităţi ieşene.Omagiu, vol.II, Iaşi, 1975, pag.76.
[10] Copia extrasului din teza de doctorat, colecţie personală.
[11] Extras din Teza de Doctorat, colecţie personală.
[12] Ziarul “Brazda” din 13.02.1944, Iaşi.
[13] Gh.Mustaţă, op. cit.
[15] Ştefan Vancea, op. vit.
[16] Gh.Mustaţă, op. cit., p. 308