splash

Acest bărbat rămâne neuitat în inimile dascălilor noştri pentru că a fost unul dintre cei puţini, cari a rădicat şcoala românească la înălţimea ei de azi. Atât în timpul vitregei stăpâniri austriace cât şi în timpul războiului, şcoala românească de pretudindene a stăruit acesta s-o refacă, parte ia succes, parte se va îndeplini. Ideile lui George Tofan pentru şcoală sunt ideile naţiunii româneşti...Bilcanii îl jelesc pe neuitatul lor sătean, care s-a înălţat prin muncă pe treapta de a fi fala naţiunii.

Însemnare din iulie 1920, semnată de directorul Şcolii din localitate, Gavril Ciubotariu în Chronica Şcoalei

 

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

 sigla bilcaMinisterul Educației Naționalegeorge tofan

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava

Şcoala Gimnazială „George Tofan” Bilca

Judeţul Suceava

Bilca, str. Calea Bucovinei, Nr. 231

Tel/fax 0230411118

E-mail: scoalabilca@yahoo.com; Website: www.scoalabilca.ro  ____________________________________________________________________________________________________________________

Nr. 1430 din 21.10.2013


PLAN  DE  DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

- 2013 / 2017 -

 

NECESITATEA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

 

Politicile educaţionale ale M.E.N. cuprind orientările strategice ce vizează contribuţia educaţiei la procesul de transformare a societăţii noastre într-o adevarată societate europeană, care să asigure egalitatea de şanse tuturor cetăţenilor ei, fără discriminare. Prin finalitatea cu succes a studiilor, care va continua toată viaţa prin cursuri de formare continuă în fiecare domeniu de activitate, fiecare cetăţean trebuie să aibă şansa de a-şi valorifica propriul potenţial, participând prin dezvoltarea personală şi profesională la dezvoltarea economiei naţionale, făcând-o competitivă în contextul fenomenului de globalizare, la a cărui construcţie asistăm.

Calitatea educaţiei influenţează major atât viaţa persoanei cât şi viaţa societăţii în ansamblu.

Legea educaţiei naţionale şi actele normative adiacente asigură cadrul pentru realizarea obiectivelor reformei învăţământului preuniversitar românesc, care vizează, în esenţă:

●  un învăţământ diversificat, ce permite si stimuleaza parcursuri individuale de pregatire, innoirea si competitia;

●  un învăţământ orientat spre valori si spre atingerea unor standarde de performanta;

●  un învăţământ compatibil cu sistemele europene.

Dimensiunea europeană a educaţiei este o provocare care implică sarcini didactice ce vizează dezvoltarea spirituală, morală si culturală a elevilor şi pregătirea lor pentru  oportunităţile, responsabilităţile şi experienţele vieţii ca cetăţean european care a învăţat să coopereze, să comunice, să participe, să acţioneze, să respecte drepturile şi libertăţile omului, pluralismului şi statul de drept , să abordeze intercultural diversitatea într-o uniune de civilizaţii.

În contextul actual, in care se fac eforturi  sustinute pentru compatibilizarea învăţământului românesc cu cel european,  documentele  de  politica educatională  prevăd acţiuni specifice menite să asigure:

●  învăţarea şi utilizarea fluentă de catre tineri a cel puţin unei limbi de circulaţie internaţională;

●  cunoasterea limbajului informatic;

●  asimilarea limbajelor artistice;

Descentralizarea sistemului de învăţământ, ca prioritate a reformei educaţionale, implică transferul autorităţii decizionale şi a răspunderii publice de la nivel central la nivel local şi /sau al unităţii scolare. În acelasi timp, descentralizarea implică şi creşterea influenţei comunităţii locale asupra unităţii şcolare. Instituţia şcolară se afla in slujba elevilor şi a comunităţii locale, astfel că elaborarea ofertei curriculare va fi dependentă de nevoia si cererea educaţională exprimată de comunitate. În acest mod se creează o strânsă interdependenţă între şcoală şi comunitatea locală, atât în ceea ce priveşte opţiunile educaţionale strategice cât şi resursele materiale şi umane care pot fi atrase către activitatea educaţională.

Având în vedere descentralizarea sistemului de invăţamânt, şcoala îşi dobândeşte o larga autonomie, având sarcina de a-şi concepe o politică proprie în domeniile curricular, financiar şi al resurselor umane.

Prin aceste premise, managementul unităţii de învăţământ devine deosebit de important, înlesnind trecerea de la simpla gestionare şi monitorizare a procesului educaţional la definirea propriei identităţi a unităţii şcolare, realizând si promovând oferta educaţională şi prezentând atractivitate şi necesitate pentru comunitatea locală, prin intermediul proiectului instituţional.

Şcoala Gimnazială „George Tofan” Bilca este conectată la procesul de reformă continuă a învăţământului preuniversitar, fiind o unitate şcolară cu nivel primar plus gimnazial, cu personalitate juridică, având un număr de 6 clase la nivel primar, 5 clase la nivel gimnazial, la care se adaugă încă 5 structuri şi anume: 3 Grădiniţe cu Program Normal (GPN nr.1, GPN nr.2 şi GPN nr.3) cu un total de 4 grupe de preşcolari, Şcoala Gimnazială nr.2 Bilca, cu ambele nivele, având 2 clase primare şi 4 de gimnaziu, şi Şcoala Primară Bilca, care cuprinde 2 clase ale ciclului primar. Se iveşte obligaţia de a individualiza oferta educaţională a unităţii noastre şcolare având nevoie să ne definim o identitate, o personalitate proprie şi implicit, oferta educaţională, pornind de la :

  • cultura organizaţiei şcolare ;
  • viziunea colectivului şcolii – în special a echipei manageriale privind misiunea şcolii şi dezvoltarea unităţii şcolare pe termen mediu şi lung;
  • nevoile şi resursele comunitare;
  • misiunea unităţii şcolare – cunoscută şi asumată de către toate grupurile de interes reprezentate în şcoală : părinţi, elevi, profesori, autorităţi locale, agenţi economici şi alţi reprezentanţi ai comunităţii.

Având o valoare strategică, proiectul instituţional al unităţii de învăţământ este conceput pentru o perioadă de 4 ani. Prin el sunt definite concepţii şi orizonturi clare pentru activitatea instituţiei, inclusiv priorităţile în alocarea resurselor.

Proiectul instituţional al unităţii şcolare are două componente:

●  componenta strategică (misiunea, ţintele şi opţiunile strategice ale unităţii şcolare);

●  componenta operaţională (programele şi activităţile concrete prin care se ating ţintele şi se realizează misiunea propusă).

Ambele componente vor atinge toate domeniile funcţionale: curriculum, resurse materiale, financiare, umane, relaţii cu comunitatea.

 

I.BAZA  CONCEPTUALĂ

 

Planul managerial este conceput în conformitate cu următoarele acte normative:

ü  Legea Educaţiei Naţionale nr.1 / 2011, modificată şi completată ulterior prin ordine de ministru şi ordonanţe de guvern;

ü  Legea nr. 128/1997, privind Statutul Personalului Didactic,  republicată, cu modificările şi completările din Legea nr.349/2004;

ü  Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 3310/1998, privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspectoratelor şcolare;

ü  Ordinele, notele, notificările şi precizările M.E.N.;

ü  Buletinele Informative ale M.E.N.;

ü  Metodologii si Regulamente privind descentralizarea financiara si administrativa, publicate în Monitorul Oficial;

ü  Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;

ü  Raportul Inspectoratului Şcolar Judetean Suceava privind starea şi calitatea învăţământului preuniversitar.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  1. II.               PREZENTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI A COMUNITĂŢII ÎN CARE FUNCŢIONEAZĂ

 

                                                                         II.1. SCURT ISTORIC

 

SCURT ISTORIC AL ȘCOLII GIMNAZIALE “GEORGE TOFAN” BILCA

 

A fost înființată în 1860, însă învățământul propriu-zis a început în anul 1861, într-o locuință a lui Ioan Maghior, preotul-paroh al satului, iar primul învățător a fost Gheorghe  Bocancea. Primele cataloage folosite erau numite Consemnaciuni – erau scrise în parte și cu litere chirilice.

Adevărata dezvoltare a învăţământului din Bilca se leagă de numele lui George Brăilean, fiu al satului, care după o activitate de doi ani la școala din Frătăuții Vechi, a insistat pentru înființarea școlii în satul natal, unde se va transfera începând cu anul 1862. Aici va desfășura activitate deosebită în slujba luminării sătenilor, prin școală, timp de 40 de ani (1902).

Școala a câștigat cu greu încrederea în cadrul comunității. Rolul de alfaberizare al copiilor se lovea de neîncrederea părinților acestora, care spuneau că ,,le luau brațele” când aveau mai mare nevoie (copiii erau folosiți la munca câmpului, iar școala o frecventau mai ales în timpul iernii). De aceea, la fiecare liturghie, se cerea credincioșilor să-și trimită copiii la școală. Învățământul se făcea în limba română, dar copiii învățau și limba germană. La început au fost folosite ca manuale așa-numitele,,legendare”, manuale de citire și învățare a  limbii române, care conțineau povestiri, cunoștințe despre științele naturale și noțiuni de geografie a Monarhiei Habsburgice.

În 1886 a fost sfințită noua școală de două clase, într-o ceremonie religioasă la care au participat peste 1000 de persoane. Deasupra ușii de la intrare era scris CULTURA ESTE PUTEREA POPOARELOR.

Lupta neobosită a lui Brăilean duce la o nouă extindere a şcolii cu încă 2 clase (total 4) în 1893, care împreună cu cele 2 clase de la şcoala din partea de est a localităţii, făceau ca Bilca să fie una dintre cele 6 localităţi ale Bucovinei care susţineau un învăţământ de 6 clase.

Situarea localității în calea frontului de război și epidemiile de scarlatină și tifos fac ca în perioada 1914-1918, cursurile să fie des suspendate. Clădirea școlii a fost afectată de ocupațiile ciclice austriece și rusești.

Noul context istoric determinat de unirea Bucovinei cu România face ca în februarie 1919, să se desfășoare la Cernăuți, noul congres al învățătorilor, condus de fiul satului, George Tofan, la care au participat toți învățătorii din Bilca. Fostul elev al Bilcii deţinea funcţia de şef al Instrucţiunii Publice în guvernul local al Bucovinei.

În perioada interbelică, numărul elevilor se menține în jurul cifrei de 300, grupaţi în 7 clase primare.

Între aprilie 1944 și octombrie 1945, cursurile sunt suspendate din cauza evacuării populației în zona Botoșanilor, pe fondul înaintării armatei roșii, iar clădirea școlii suferă pagube însemnate.

Perioada comunistă a însemnat trecerea curriculei pe alte baze, funcţionarea grădiniţei, introducerea a 8, şi apoi 10 clase obligatorii, dar și o creștere semnificativă a numărului de elevi şi preşcolari (maximul a fost atins în anul școlar 1978-1979, 326 elevi) și a gradului de alfabetizare.

La iniţiativa colectivului didactic al şcolii, în 1995, şcoala primeşte numele marelui pedagog şi publicist, George Tofan. Investițiile materiale din ultima perioadă au determinat crearea unui ambient educațional de calitate, eclipsat totuși de o scădere dramatică a numărului de elevi și preșcolari: 221, în anul școlar 2014-2015.

 

 

 

SCURT ISTORIC AL ŞCOLII GIMNAZIALE NR. 2 BILCA

 

 

Interesul crescând al comunității pentru școală și distanța de 5 km față de școala din centru fac ca în 1890 să se înființeze școala filială est (Bilka-Ost). Inițiatori: învățătorul George Brăileanu și primarul Lazăr Cuciureanu. Școala a fost construită din lemn, cu o sală de clasă și o sală drept locuință pentru învățător, având ca prim dascăl, învățătoarea Iulia Velehorschi.

Datorită numărului mare de elevi, din anul 1893 vor funcţiona 2 clase.

Frecvența foarte bună a elevilor (de la 108 elevi în 1890, la aproape 150 elevi în 1900), determină autoritățile să ridice între 1902 și 1905 un nou local al școlii, numit azi generic de către localnici „școala veche”. Clădirea este din cărămidă și cu un stil arhitectural austriac.

Situarea localității în calea frontului de război și epidemiile de scarlatină și tifos fac ca în perioada 1914-1918, cursurile să fie des suspendate. Clădirea școlii a fost afectată de ocupațiile ciclice austriece și rusești.

În perioada interbelică, numărul elevilor se menține în jurul cifrei de 200, grupaţi în 7 clase primare. Cel mai important eveniment găzduit de către școală a fost șezătoarea poporală de fete din 1935, la care au participat aproape 100 elevi și cadre didactice de la toate școlile din vecinătate.

Între aprilie 1944 și octombrie 1945, cursurile sunt suspendate din cauza evacuării populației în zona Botoșanilor, pe fondul înaintării armatei roșii, iar clădirea școlii suferă pagube însemnate.

Perioada comunistă a însemnat trecerea curriculei pe alte baze, funcţionarea grădiniţei, introducerea a 8, şi apoi 10 clase obligatorii, dar și o creștere semnificativă a numărului de elevi şi preşcolari (maximul a fost atins în anul școlar 1978-1979, 211 elevi) și a gradului de alfabetizare.

Cu sprijinul altui fiu al satului, regretatul George Horodnic, se ridică în 1971 un nou corp de clădire, vizavi de vechea școală: așa-numita „școală nouă”. Investițiile materiale din ultima perioadă au determinat crearea unui ambient educațional de calitate, eclipsat totuși de o scădere dramatică a numărului de elevi și preșcolari: 104, în anul școlar 2014-2015.

SCURT ISTORIC AL ŞCOLII PRIMARE

 

În 1913, la iniţiativa directorului Şcolii centru, Pamfil Cuciureanu, şi a autorităţilor locale reprezentate prin primarul George Muntean, se ia decizia înfiinţării unei clase pentru elevii din partea de vest a localităţii. Spaţiul ales a fost o casă închiriată iar primul învăţător a fost Dimitrie Moldovan.

Declanşarea imediată a războiului duce la sistarea cursurilor până în 1919.

Deoarece cursurile se desfăşurau în case închiriate, şi în urma memoriilor repetate adresate oficialităţilor judeţene, în 1926 este dată în folosinţă nouă şi actuala clădire a şcolii. Existau 2 clase care totalizau 78 elevi.

Noul lăcaş de învăţământ din Bilca va găzdui în anii interbelici, 2 evenimente majore. În anul 1928 se aniversează, printr-o serie de activități cultural-educative, 10 ani de la sfârșitul primului  război mondial și de la realizarea Marii Uniri, cu participarea a circa 300 de persoane, în majoritate fiind cadre didactice locale și din zonă, și elevi. În 1938 au loc ample manifestări, legate de sfințirea și ridicarea Pavilionului Național al Școlii  nr.3, stolul străjeresc de aici, având patru comandanți și peste 150 de străjeri. După  ceremonialul religios de sfințire, au urmat  demonstrații ale diverselor formațiuni de luptă, compuse din elevi, dansuri și cântece populare. Au participat feţe religioase şi oficialităţi politice ale zonei Rădăuţi, în faţa unei asistențe numeroase, de peste 500 de persoane.

Între aprilie 1944 și octombrie 1945, cursurile sunt suspendate din cauza evacuării populației în zona Botoșanilor, pe fondul înaintării armatei roșii, iar clădirea școlii suferă pagube însemnate.

Perioada comunistă a însemnat trecerea curriculei pe alte baze, funcţionarea a 4 clase primare şi a grădiniţei, o creștere semnificativă a numărului de elevi şi preşcolari (maximul a fost de 116, atins în anul școlar 1979-1980) și a gradului de alfabetizare.

Investițiile materiale din ultima perioadă au determinat crearea unui ambient educațional de calitate, eclipsat totuși de o scădere dramatică a numărului de elevi și preșcolari: 50, în anul școlar 2014-2015.

 

 

II.2. PREZENTARE GENERALĂ

 

       Şcoala Gimnazială “George Tofan” se înscrie în rândul şcolilor care pregătesc elevii pentru dobândirea unei culturi generale bogate şi pentru dezvoltarea competenţelor necesare specializărilor oferite de treapta următoare, cea liceală.

În anul şcolar 2014-2015, scoala are un efectiv total de 376 elevi şi preşcolari: 164 în ciclul primar, 131 în cel gimnazial şi 81 la grădiniţă.

Instruirea şi educarea elevilor din cele 19 clase este asigurată de un număr de 30 cadre didactice (4 educatoare, 10 învăţători si 16 profesori), la care se adaugă 2 persoane din categoria personal didactic auxiliar şi 6 persoane din categoria personal nedidactic.

Profesionalismul cadrelor didactice se află la baza unei bune educaţii şi pregătiri temeinice a elevilor pentru viaţă.

Un avantaj deosebit de care beneficiază elevii noştri il constituie atât baza materială pe care o au la dispoziţie pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ, cât şi faptul că şcoala dispune pentru aproape toate disciplinele de cadre didactice titulare, calificate, care depun dăruire, muncă temeinică şi pasiune în desfăşurarea tuturor activităţilor.

 

II.3. CONDIŢIILE SOCIO-ECONOMICE ALE ZONEI

 

               Localitatea Bilca, una dintre cele 98 de comune ale judeţului Suceava, este situată la limita de nord a judeţului Suceava şi a României, având municipiul Rădăuţi ca cel mai apropiat oraş de importanţă zonală.[1]

De altfel, elementele care pot defini cel mai clar aşezarea comunei sunt graniţa cu Ucraina (aflată la 2-3 km distanţă, ca limită nordică) şi râul Suceava (care o desparte de comunele Gălăneşti şi Vicovu de Jos, ca limită sudică). În partea vestică se învecinează cu oraşul Vicovu de Sus iar la est cu localitatea Frătăuţii Noi.

Din punct de vedere morfo-structural, este o comună de tip răsfirat, cu formă liniară, având majoritatea caselor dispuse de-o parte şi de alta a drumului judeţean 178C care brăzdează localitatea de la un capăt la altul. În acest drum se opresc uliţele satului, destul de numeroase şi cu o lungime totală de aproape 60 km, care şerpuiesc neregulat atât spre ţarină cât şi spre lunca Sucevei.

Comuna Bilca are în componenţă doar un singur sat, cu acelaşi nume, o suprafaţă de 22,6 km², 10 km în lungime şi între 2 şi 4 km lăţime.

         Bilca este situată în depresiunea Rădăuţi, subdiviziune a Podişului Sucevei. Relieful zonei se încadrează în specificul zonelor subcarpatice, cu caracter piemontan: forme aproape plane, care coboară lin pe direcţia vest-est formând pante domoale. Specifice zonei sunt terasele formate de râul Suceava, afluenţii săi şi de numeroşii torenţi. Altitudinea medie a localităţii este în jurul valorii de 400 m, cu 20 m mai mult decât valea râului Suceava. [2]

Din punct de vedere geologic, fundamentul Podişului Sucevei, ca de altfel al întregului podiş al Moldovei este cel mai vechi uscat al României, de vârstă proterozoică[3] peste care s-au depus straturi succesive de roci. [4]

Ultimul strat depus este cel  de origine torenţial-aluvionară. Acesta a determinat şi solul comunei, cu caracter steril dat fiind faptul că este constituit predominant din pietrişuri şi nisipuri.

Clima are un caracter continental. Masele de aer, prin marea lor mobilitate, generează variaţii neperiodice ale vremii.[5] Influenţa baltică determină îngheţuri timpurii toamna şi târzii primăvara. Verile în general sunt călduroase însă masele atlantice umede pot trece deseori munţii mai joşi situaţi la vest, aducând cantităţi mari de precipitaţii, generatoare şi de inundaţii. [6]  Iernile sunt lungi, de 4-5 luni, mult influenţate de masele de aer polare sau siberiene, aducătoare de ger şi viscol provocat de crivăţ. Temperatura medie a anului este în jur de 7ºC iar cantitatea medie de precipitaţii de 775 mm, primăvara şi în prima parte a verii căzând cea mai mare cantitate de precipitaţii, deseori în regim de averse. [7]

Toate pâraiele localităţii aparţin bazinului hidrografic al râului Suceava. Lucrările hidrotehnice din anii ´80, care au condus la amenajarea hidrocentralei din capătul vestic al comunei, au determinat dispariţia câtorva pâraie,[8] astfel încât, în prezent, numărul acestora este mic, doar 4: Bilca Mare, Bilca Mică, Valea Neagră şi Criva.

Formaţiunea vegetală de bază este reprezentată de pădure, etajul fagului. Fiind aşezată într-o zonă de contact – podiş şi munte – se întâlnesc trei esenţe de bază: fag, brad şi molid. Stratul de arbuşti este slab dezvoltat, fiind reprezentat de alun, soc, călin şi mălin. Solurile acide, destul de prezente aici, au condus la adaptarea unor elemente ierboase precum rogozul, măcrişul sau pirul crestat. [9]

Vegetaţia azonală specifică este cea de luncă reprezentată în special de arin, salcie, plop şi răchită. Fauna de pe teritoriul comunei este destul de săracă, în condiţiile restrângerii excesive a arealului de pădure: mamifere (porcul mistreţ, căprioara, vulpea, jderul, pârâul), rozătoare (iepurele de câmp, şoarecele de câmp, veveriţa, nevăstuica, dihorul, hermelina), amfibieni (specii de broaşte), nevertebrate (păianjeni, miriapode), păsări (vrabia, rândunica, lăstunul, graurul, sticletele, mierla, cucul etc.). Populaţia de peşte din râul Suceava şi din pâraiele existente a scăzut considerabil. [10]

Cele mai recente date demografice despre Bilca aparţin de recensământul desfăşurat în 2011[11].Populaţia totală a localităţii este de 3550 locuitori, dintre care 1731 bărbaţi (48,8%) şi 1819 femei (51,2%). Pe etnii, clasificarea este dominată clar de români: 3521 persoane (99%), la care se mai adaugă 23 rromi şi 6 germani. Structura confesională este mai eteroclită şi apropiată de media naţională: 3183 ortodocşi (89,7%), 339 penticostali (9,6%), sub un procent aflându-se martorii lui Iehova şi baptiştii.

S-a mai constatat că aproape 20% dintre locuitori muncesc şi trăiesc temporar în străinătate – aproximativ 650 persoane. Faţă de recensământul din 2002, datele obţinute relevă că şi localitatea noastră are un bilanţ natural negativ, numărul locuitorilor scăzând cu aproape 7%.

Resursele naturale din arealul comunei Bilca sunt limitate. O gravă lovitură din acest punct de vedere s-a înregistrat odată cu raptul nordului Bucovinei din 1940. Aproximativ 40% din moşia  localităţii a fost cedată, acolo fiind de altfel şi cele mai întinse suprafeţe împădurite care îi aveau drept proprietari pe bilcani. [12]

Deşi solurile au o fertilitate scăzută, ocupaţia principală a locuitorilor rămâne agricultura. Se cultivă cereale (porumb, orz, ovăz, secară), cartof şi plante furajere (trifoi, lucernă, timotei). Necesitatea şi cerinţele unei agriculturi moderne pătrund cu greu în mentalitatea locuitorilor, mare parte dintre proprietăţi rămânând fărămiţate şi lucrate cu mijloace rudimentare.

Numărul societăţilor cu profil industrial este scăzut, majoritatea dintre acestea având sub 10 angajaţi: există 3 unităţi de prelucrare a lemnului, un atelier de tâmplărie şi mobilă, un atelier de pielărie şi 3 firme de construcţii. Numărul societăţilor comerciale este mai ridicat, 27.

Obiectivele turistice reprezentative ale localităţii sunt: Biserica din lemn, situată în cimitirul din centrul localităţii[13]; Casa Muzeu Bilca[14]; Casa Muzeu „Memoria satului”[15]. Din păcate, numărul vizitatorilor este mic datorită poate insuficientei popularizări dar şi aşezării localităţii, în afara circuitului turistic al zonei.

 

CONCLUZII

Localitatea Bilca se caracterizează prin:

  • amplasarea într-o zonă săracă economic, lipsită de unităţi şi microunităţi industriale, bazată însă pe activităţi agricole practicate pe un fond geopedoclimatic defavorabil;
  • zona are totuşi, perspective economice de dezvoltare în plan agricol şi turistic, în baza accesării fondurilor europene;
  • aproximativ 20% dintre locuitori îşi desfăşoară activitatea sezonier sau de mai mulţi ani în străinătate, acest lucru contribuind la prosperitatea localităţii; acest lucru are însă şi impact negativ asupra şcolilor din localitate: copiii sunt privaţi de lipsa părinţilor, fiindu-le afectat climatul socio-educaţional sau, în medie 4-5 copii per contingent, studiază în străinătate, accentuându-se astfel scăderea dramatică a numărului de elevi;
  • amplasarea într-o zonă fără probleme deosebite din punct de vedere geo-climatic;
  • rata de ocupaţie la nivelul localităţii: 48,5%
  • rata somajului: 8%
  • indicatori demografici:

- rata natalităţii: 0,90%

- rata mortalităţii: 1,35%

 

DEVIZA ŞCOLII:

„Fiecare copil pe care-l instruim, este un om pe care-l câştigăm!”

 

VIZIUNEA ȘCOLII:

             O şcoală deschisă spre nou, ce vine permanent în întâmpinarea nevoilor şi cerinţelor educaţionale ale comunităţii, aplecată spre dezvoltarea individuală a elevului, crearea unui climat de muncă şi învăţare stimulativ, implicarea cadrelor didactice în cursuri, proiecte şi parteneriate educaţionale.

 

MISIUNEA ȘCOLII:

            Şcoala Gimnazială “George Tofan” îşi propune deschiderea pentru toți membrii comunității care au nevoie de educație, promovând calitățile lor, în vederea formării unei personalități autonome și creative, satisfacând nevoia fiecarui elev de a se simți sigur pe sine, apt pentru a face față cerințelor actuale ale societății și de a avea șanse egale la educație și cultură.

Instituția noastră oferă un cadru adecvat pentru formarea și dezvoltarea deprinderile și capacităților necesare continuării studiilor în domeniile de care comunitatea are nevoie.

 

 

DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN AL ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE

 

1. ANALIZA INFORMAŢIEI DE TIP CANTITATIV

1.1. Populaţia şcolară

În anul şcolar 2014-2015, Şcoala Gimnazială ,,George Tofan” Bilca funcţionează cu un efectiv de 295 elevi, cu vârste cuprinse intre 6 și 15 ani. Structura claselor pe cicluri și ani de studiu, precum și a efectivelor de elevi se prezintă astfel:

 

Ciclul primar          =          11 clase           (164 elevi)

-     clasa pregătitoare =         2.5 clase           ( 35 elevi)

-          clasa I                 =              1 clasă           (13 elevi)

-          clasa a II-a          =           2,5 clase           (40 elevi)

-          clasa a III-a         =           2,5 clase           (34 elevi)

-          clasa a IV-a         =           2,5 clase          (42 elevi)

Ciclul gimnazial      =            8 clase          (131 elevi)

-          clasa a V-a          =            1 clase           (17 elevi)

-          clasa a VI-a         =            2 clase           (34 elevi)

-          clasa a VII-a       =             2 clase           (33 elevi)

-     clasa a VIII-a     =             3 clase           (47 elevi)

Total:                                    19 clase            (295 elevi)

 

GPN nr. 1 – 35 gr. mare – 17; gr. mică – 18

GPN nr.. 2 – 23

GPN nr. 3 – 23

TOTAL: 81 preşcolari

 

1.2. Baza materială:

●  săli de clasă: 20

●  cabinete: 2

-          de fizică;

-          de istorie.

●  2 biblioteci (peste 6000 volume);

●  o sală de sport;

  • 1 teren fotbal;
  • 1 teren sportiv multifuncțional;

●  grupuri sanitare: 5

 

1.3.  Dotarea cu tehnică de calcul şi de comunicaţii:

●  numărul total de calculatoare: 43

●  numărul de calculatoare utilizate de catre elevi: 25

●  numărul de calculatoare utilizate numai de către profesori: 3

●  numărul de calculatoare utilizate în scop administrativ: 2

●  numărul de calculatoare conectate la INTERNET: 18

●  numărul de videoproiectoare: 2

●  numărul de scanere: 3

●  numărul de imprimante: 5

  •  Număr de xerocopiatoare: 4

●  linii de telefon/fax: 1

●  linii de telefon: 2

 

2. ANALIZA INFORMATIILOR DE TIP CALITATIV

            2.1.   Calitatea personalului didactic:

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic este următoarea:

● gradul I: 6

● gradul II: 5

● gradul definitiv:12

● debutant: 5

● fara studii corespunzatoare postului : 2

 

Distribuţia pe tranşe de vechime în învăţământ a personalului didactic titular este următoarea:

-          fără studii corespunzatoare postului : 2

-          sub 2 ani: 5

-           2-6 ani:   4

-          6-10 ani:  0

-          10-14 ani: 4

-          14-18 ani: 3

-          18-22 ani: 1

-          22-25 ani: 0

-          25-30 ani: 1

-          30-35 ani: 2

-          35-40 ani: 5

-          Peste 40 ani: 3

 

Distribuţia pe tranşe de vechime în învăţământ a celor 3 cadre didactice care beneficiază de gradaţie de merit este următoarea:

10-14 ani: 1

30-35 ani: 1

Didactic auxiliar : 1

 

Cadrele didactice din unitate au participat și participă la:

● stagii de formare în problematica reformei: abilităţi curriculare, evaluare, negocierea conflictelor/ TIC, management si comunicare;

● obţinerea gradelor didactice;

● cursuri postuniversitare/master

● cercuri pedagogice, acţiuni CCD și ISJ

 

Norme didactice: 25.76

Norme la PCO: 4.05

Norme didactic auxiliar: 2.14

Norme nedidactic: 5.50

Total norme: 37.45

 

 

2.2.   Indicatori de evaluare a performanţei şcolare

Procentul de promovabilitate în anul şcolar 2014-2015 a fost următorul:

- clasele I-IV: 100%

- clasele V-VIII: 94.48%

Distribuţia mediilor de promovare în anul şcolar 2014-2015 este următoarea:

Medii între 5-6.99——19

Medii între 7-8.99——73

Medii între 9-10——41

Procentul de promovare la Evaluarea Naţională  – iunie 2014: 97,7 %

Distribuţia mediilor de promovare la Evaluarea Naţională în anul şcolar 2013-2014 este:

Înscrişi evaluare : 23

Media la limba şi literatura română a fost 7.64, iar la matematică 7.35.

Pe tranşe de note, situaţia a fost următoarea:

Limba şi literatura română

1-1,99 2– 2,99 3 – 3,99 4 – 4,99 5 – 5,99 6 – 6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99  
- - - - 4 4 4 6 5 -

Matematică

1-1,99 2– 2,99 3 – 3,99 4 – 4,99 5 – 5,99 6 – 6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10
- - - 1 2 6 5 7 2 -

 

În privința mediilor de admitere la liceu, rezultatele absolvenților noștri au plasat școala pe onorabilul loc 7 pe județ.

Alte rezultate:

  • Mențiune la olimpiada  județeană de religie ortodoxă;
  • Numeroase premii I la concursul județean de istorie-geografie «Misterele cunoașterii»;
  • Locul I la competiția zonală de fotbal;
  • Locul III pe județ cu activitatea de teatru școlar la «O activitate de succes», premiată de ISJ Suceava;
  • Participarea la festivaluri și emisiuni televizate cu grupul folcloric Bilcuța; locul 1 pe județ la Festivalul Județean de Folclor 2013;
  • Participarea elevilor de ciclu primar la numeroase concursuri școlare;
  • Conceperea și implementarea a 4 proiecte educaționale incluse în CAEJ (Crosul copiilor, Dăruiește un zâmbet de copil, Misterele cunoașterii) și CAEI (festivalul de colinde Astăzi s-a născut Hristos).

 

2.3. Alți indicatori

●  Procentul elevilor care au trec în învăţământul liceal   

În anul şcolar 2014/2015 sesiunea  iulie, toţi cei 23 absolvenţii clasei aVIII-a  au fost cuprinşi într-o formă superioară de învăţământ astfel:

a) Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus: 10 ( 43%)

-          Matematică – Informatică  – 4 elevi

-          Științe ale naturii – 3 elevi

-          Științe sociale – 2 elevi

-          Fabricarea produselor din lemn  – 1 elev

b) Colegiul Tehnic Rădăuți: 5 ( 22%)

-   Matematică – Informatică – 1 elev

     -   Filologie – 1 elev

-   Mecanică – 3 elevi

c) Colegiul National „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți: 4 (17%)

    -    Matematică – Informatică – 2 elevi

-    Filologie – 1 elev

-    Științe sociale – 1 elev

d) Colegiul „Andronic Motrescu” Rădăuți: 3 ( 13%)

     -   Agricultură – 1 elevi

-    Turism și alimentație – 2 elevi

 e) Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava: 1 (4%)

-    Matematică – Informatică – 1 elev

●   Comportament social ●   Disciplina ●  Absenteism

În şcoală există un regulament de ordine interioară și un cod de conduită pentru profesori şi elevi care îi determină să se respecte reciproc. Nu s-au petrecut cazuri demne de semnalat. Absenteismul este la limită acceptabilă.

Clasa

Total absenţe

Absenţe motivate

CP

-

-

I

96

56

II

18

7

III

20

-

IV

-

-

V

251

206

VI

354

159

VII

342

177

VIII

171

121

TOTAL GENERAL

1252

726 (58% din total)

 

●  Ponderea  elevilor cu rezultate la concursuri si olimpiade şcolare  în anul şcolar 2011-2012:

-    la concursuri şcolare : circa 50%

-          la olimpiade şcolare : circa 5%

●  Rata abandonului şcolar : 0 %

●  Probleme comportamentale ; Încălcări ale legii

Nu ne confruntăm cu probleme comportamentale şi nici cu încălcări ale legii în unitatea noastră şcolară .

●  Activităţi sociale şi culturale

Coordonatorul de programe si proiecte educative scolare și extrașcolare a condus, îndrumat și evaluat activitățile educative din școală : orele de dirigenție, consiliere si orientare, activitățile extracurriculare.

Colaborarea cu alte instituţii

Şcoala noastră a colaborat eficient cu unităţi de învăţământ din zonă dar și din judeţele învecinate (Maramureș, Harghita). Partenerii educaţionali locali sunt: Primăria, Bisericile, Dispensarul, Poliția, diverși agenți economici etc. Elevii şcolii au participat la programul ,,Dăruim un zâmbet de copil”, desfăşurând acţiuni cu caracter caritabil în vederea sprijinirii materiale a copiilor şi familiilor aflate in dificultate.

Pentru buna colaborare cu Consiliul local şi rezultatele obţinute anual de elevii școlii, Primăria a oferit anual, celor mai merituoși, peste 25 de burse de merit constând în bani, cărți și diplome.

●  Satisfacerea cerinţelor părinţilor    

Au fost consultaţi atât elevii cât şi părinţii, propunându-se multe titluri din care s-au păstrat acelea care s-au bucurat de un interes deosebit. Pentru promovarea ofertei educaţionale a şcolii, mulți dintre elevi și părinți consideră activitatea grupului folcloric Bilcuța, calitatea acțiunilor extrașcolare și alegerea corectă a opționalelor în funcție de preferințele lor, ca fiind atuurile promovării școlii.

●  Numărul de cereri de transfer

Se înregistrează maxim 5 cereri de transfer pe an, cu pondere egală plecări-veniri.

●  Posturi ocupate

Dintr-un total de 47 cadre didactice care  funcţionează în şcoala noastră, 42 sunt titulare, 3 sunt detasate, 5 sunt suplinitoare . Cadre didactice cu Gradul I – peste 90 % .

●  Rata mişcării personalului didactic

Majoritatea cadrelor didactice fiind titulare, nu se înregistrează mişcări pronunțate ale personalului didactic.

 

3. ANALIZA SWOT GENERALĂ

● puncte tari:

- construcții noi, moderne, la standarde europene: GPN nr.1, Sala de sport, teren multifuncțional, Școala Gimnazială nr.2, 2 parcuri de joacă pentru copii;

- diversitatea ofertei educaţionale;

- pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoala dispune de intregul material curricular (planuri de învăţământ, programe şcolare, auxiliare curriculare);

-  cadrele didactice elaborează programe şcolare pertinente pentru disciplinele opţionale, programe ce au avizul I.S.J.;

-  existenţa personalului didactic calificat, care asigură o temeinică pregătire elevilor;

-  punctualitatea, seriozitatea şi profesionalismul cadrelor didactice;

- existenţa unei reţele de calculatoare;

-  baza materială corespunzătoare la aproape toate structurile;

-  material didactic adecvat;

-  programe, manuale alternative, caiete speciale, culegeri, dicţionare, etc;

-  implicarea  părinţilor şi a elevilor pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare;

-  cadre didactice iniţiate în operarea pe calculator;

-  posibilitatea susţinerii unor lecţii la diferite obiecte în format AEL;

-  spectacole şi activităţi distractive organizate în diverse ocazii;

- întalniri cu diverşi reprezentanţi ai comunităţii locale: primar şi consilieri locali, poliţie, dispensar, Biserică, agenţi economici;

-  efectuarea orelor de pregătire suplimentară pentru clasele a VIII-a;

-  obtinerea unor rezultate bune la Evaluarea Naţională;

-  atragerea de resurse financiare din partea unor sponsori.

 

puncte slabe:

-  existenţa situaţiei de şantier la şcoala din centru;

-  scăderea numărului de elevi, determinată de scăderea natalităţii;

-  îngrădirea libertăţii profesorului în aplicarea creatoare a programei şi manualului;

-  baza materială incompletă la unele specialităţi;

-  neconcordanţa dintre dotarea bibliotecii şi programele şcolare;

-  dogmatismul, lipsa de flexibilitate, lipsa comunicarii transparente în colectivul didactic;

-  lipsa programelor  informatice educationale (soft );

-  slaba comunicare şi lipsa de consiliere de către echipa managerială a profesorilor debutanţi;

-  stimularea insuficientă de către direcţiunea şcolii a celor care depun un efort deosebit;

-  slaba participarea elevilor la olimpiade şi concursuri şcolare;

-  lipsa implicării conducerii şcolii in programele educaţionale europene;

 

Oportunităţi:

- relaţia excelentă şi sprijinul Primăriei şi a Consiliului local în dezvoltarea şcolii;

-  organizarea unor intalniri comune cu parintii, elevii si  profesorii;

-  implicarea conducerii şcolii, a cadrelor didactice, în realizarea unor parteneriate cu diverse şcoli din judeţ şi din ţară;

- colectiv tânăr şi dinamic, relaţii colegiale apropiate şi de colaborarere, transparenţă în comunicare, eliminarea comportamentelor agresive ale conducerii şcolii şi a cadrelor didactice cu elevii;

-  descentralizare şi autonomie instituţională.

 

 

 

Ameninţări:

-  scăderea dramatică a numărului de elevi datorită bilanţului natural negativ şi a migraţiei externe – media este de 10 elevi pe an;

- desfiinţarea treptată a celor 2 structuri: Şcoala Primară (perspectiva 2015-2016) şi a corpului vechi al Şcolii Gimnaziale nr.2 (perspectiva 2017-2018);

- posibilitatea apariţiei restrângerilor de activitate în rândul personalului didactic (ciclul primar este cel mai vizat), dar şi în cazul personalului didactic auxiliar şi a celui nedidactic;

-  creşterea numărului de elevi rămaşi fără supraveghere din cauza plecării părinților la muncă în străinătate;

-  lipsa motivaţiei învăţării în rândul elevilor;

-  creşterea numărului familiilor cu posibilităţi financiare modeste;

-  scăderea interesului pentru lectură;

-  scăderea motivaţiei pentru învăţământ a cadrelor didactice tinere datorită salarizării;

-  neconcordanţa între doleanţele unor  parinti şi exigentele şcolii;

- lipsa unui cabinet psihologic și a unei colaborări eficiente cu un consilier psihopedagogic;

-  randament scăzut la clasele cu elevi – problemă.

OPŢIUNILE STRATEGICE

●  planificare, coordonare şi control eficace al operaţiunilor;

●  standarde de calitate şi performanţe clare;

●  comunicare, consultare şi feed-back deschis şi liber;

●  lucru în echipa, coordonarea şi cooperarea grupurilor de lucru;

●  rezolvarea rapidă a conflictelor şi nemulţumirilor;

●  recunoaşterea, recompensarea justă a realizărilor;

●  instaurarea unei discipline conştiente în rândul elevilor;

●  eliminarea eşecului şcolar la evaluările naţionale;

●  instaurarea unui climat destins prin schimbarea viziunii manageriale;

●  achiziţionarea unor softuri educaţionale;

●  dezvoltarea în cadrul CDŞ-ului a unor opţionale agreate de elevi şi părinţi și cu .

 

 

 

 

 

 

 

3.1. ANALIZA SWOT: CURRICULUM

 

A)              PUNCTE TARI

  • Existenţa  planului managerial la nivelul şcolii şi la nivelul fiecărei comisii metodice;
  • Existenţa planificărilor anuale, semestriale şi a unitătilor de învătare conform metodologiilor;
  • Stabilirea graficului de inspecţii la clasă şi a obiectivelor urmărite;
  • Realizarea inspecţiilor la clasă de către director şi şefii comisiilor metodice şi propunerea unor măsuri pentru remedierea neajunsurilor întâlnite;
  • Stabilirea unor acţiuni pentru analiza periodică a rezultatelor obţinute pe parcursul anului şcolar în cadrul procesului instructiv-educativ şi în reducerea absenteismului în condiţiile susţinerii reformei educaţionale;
  • Acţiuni de prezentare şi dezbatere a noutăţilor în domeniul legislaţiei privitoare la învăţământ;
  • Existenţa  planului de activităţi educative şcolare şi extraşcolare şi realizarea acestuia;
  • Predarea în şcoală a limbii franceze ca a doua limbă de studiu şi a limbii engleze ca prima limbă de studiu (pentru toate clasele);
  • Oferta de opţionale este foarte diversificată;
  • Pregătire suplimentară cu elevii claselor a VIII-a, în vederea susţinerii Evaluării Naționale şi cu ceilalţi elevi capabili de performanţă, în vederea participării lor la olimpiade şi alte concursuri;
  • Rezultate bune obţinute în fiecare an şcolar la examenele naționale și la diverse concursuri şcolare;
  • Pregătirea suplimentară a elevilor mai slabi la învăţătură;
  • Biblioteca şcolii are peste 6 000 de volume, venind în sprijinul elevilor în parcurgerea programei şcolare ;

 

B)              PUNCTE SLABE

  • Lipsa localului nou al Școlii din centru și situația de șantier existentă au determinat o lipsă acută de spațiu, condiții proaste de studiu pentru elevii de gimnaziu și o permanentă stare de insalubritate;
  • Nu există material didactic suficient şi modern;
  • Conectarea la internet există doar în cabinetele secretariat, direcţiune şi cancelarii;
  • Puţine cadre didactice participă la cursuri de formare și sesiuni de comunicări;
  • Nu se aplică metodele de evaluare formative;
  • CDȘ nu poate acoperi toate cerinţele elevilor şi ale părinţilor, datorită lipsei de fonduri şi a personalului calificat pentru domeniile pe care ei le solicită;
  • Organizarea unui număr mic de excursii şi tabere şcolare pentru elevi;

 

C)              OPORTUNITĂŢI

  • Cursuri de formare continuă a cadrelor didactice pentru stimularea creativităţii profesionale şi pentru operare pe calculator;
  • Conectarea la Internet în mai multe săli de clasă odată cu finalizarea noului local școlar;
  • Atragerea de fonduri noi şi redistribuirea celor existente;
  • Interdisciplinaritatea.

 

D)              AMENINŢĂRI

  • Programa şcolară foarte încărcată şi uneori neadecvată cerinţelor actuale;
  • Orarul foarte încărcat al elevilor;
  • Lipsa crescândă de interes pentru învățătură din partea unui număr tot mai mare de elevi.

 

3.2. ANALIZA SWOT: RESURSE  UMANE

 

A)              PUNCTE TARI

  • Cadre didactice calificate;
  • Un număr mare de cadre didactice titulare;
  • Participarea  unui număr mare de cadre didactice la examenele pentru obţinerea gradelor didactice şi la cursurile  de perfecţionare ;
  • Participarea directorului la cursuri de management educaţional;
  • Până în prezent am realizat numărul de clase propus;
  • Peste 50% dintre absolvenţii școlii noastre au reuşit pe locuri fruntaşe la liceele din judeţ;
  • Toţi absolvenţii şcolii sunt înscrişi la licee şi școli profesioanele.

 

B)              PUNCTE SLABE

  • Există fluctuaţii în componenţa corpului profesoral, determinate în special de concedii de maternitate;
  • Lipsa acută a profesorilor de matematică în zonă, situație perpetuă pentru o disciplină de examen;
  • Cadrele didactice tinere nu sunt interesate să rămână în învăţământ datorită salariilor foarte mici;
  • Nu toate cadrele didactice ştiu să folosească TIC;
  • Avem  cadre didactice care nu aplică metode interactive, de grup, învăţarea centrată pe elev;
  • Există cadre didactice care nu ştiu să opereze pe calculator;
  • Nu toate cadrele didactice care au participat la cursuri de perfecţionare aplică la clasă metodele şi tehnicile însuşite;
  • Număr mic de personal auxiliar şi nedidactic comparativ cu numărul de elevi şi cu suprafaţa şcolii;
  • Există şi elevi cu rezultate mai slabe la învăţătură.
  •    Avem şi elevi problemă (dar, din fericire, un număr mic);

 

                                                                      C)      OPORTUNITĂŢI

  • Participarea tuturor cadrelor didactice la cursuri de formare continuǎ şi aplicarea  la clasă a tehnicilor învăţate;
  • Participarea  personalului nedidactic la cursuri de formare continuǎ;
  • Atragerea elevilor prin măsuri de popularizare a rezultatelor şcolii;
  • Pregătiri suplimentare pentru elevii mai slabi la învăţătură şi pentru elevii cu diverse probleme;
  • Atragerea de fonduri pentru premierea elevilor şi a cadrelor didactice;
  • Sprijin acordat elevilor care provin din familii defavorizate (rromi, cu un părinte sau cu ambii părinţi plecaţi în străinătate, cu venituri mici, sau cu familii monoparentale);

 

D)      AMENINŢĂRI

  • Apropierea Școlii Gimnaziale nr.1 Vicovu de Sus (Est), face ca un număr mare de elevi din clasa a V-a să plece acolo;
  • Plecarea în străinătate a unor elevi pentru reîntregirea familiei;
  • Scăderea populaţiei şcolare;
  • Existenţa familiilor dezorganizate şi cu copii nesupravegheaţi;
  • Pauperizarea unui număr mare de familii datorită micşorării veniturilor;
  • Lipsa motivaţiei cadrelor didactice, care sunt atrase de alte posturi, mai bine plătite;
  • Reducerile de activitate aplicate deja sau care vor apare în viitor.

   3.3. ANALIZA SWOT: RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

 

                                                                 A)     PUNCTE  TARI

  • Folosirea eficientă a fondurilor primite de la Consiliul Local și MEN;
  • Dotarea cu  videoproiectoare;
  • Dotarea cu calculatoare pentru aplicarea platformei AEL la Școala Gimnazială nr.2;
  • Burse pentru elevi (burse sociale, pentru orfani, pentru elevi care provin din familii monoparentale, burse medicale);
  • Fonduri pentru acordarea unor burse de merit elevilor.

 

                                                                                B)     PUNCTE SLABE

  • Consum mare la consumabile (curățenie) și utilități (geamurile şi uşile foarte vechi duc la pierderea căldurii la Școala centru-gimnaziu);
  • Bază materială insuficientă şi învechită la Școala centru;
  • Lipsă material didactic modern la Școala centru;
  • Neglijenţa elevilor în privinţa curăţeniei şi a grijii faţă de bunurile şcolii;
  • Număr mic de calculatoare la dispoziţia elevilor şi a cadrelor didactice;

 

                                                            C)     OPORTUNITĂŢI

  • Aplicarea noului sistem de finanţare/elev in mediul rural;
  • Pregătirea unui număr mai mare de cadre didactice în domeniul elaborării de proiecte;
  • Cuprinderea necesităţilor de investiţii în şcoală în proiectul de buget al Consiliului Local şi al Consiliului Judeţean;
  • Atragerea unui număr mai mare de sponsori.

                                                            

                                                            D)     AMENINŢĂRI

  • Bugetul redus al Consiliului Local;
  • Legislaţia,care nu încurajează destul pe agenţii economici să sponsorizeze;
  • Numărul mic al agenţilor economici prosperi care să fie interesaţi pentru sprijinirea şcolilor;
  • Imposibilitatea anticipării creşterii ratei inflaţiei;
  • Pauperizarea unor familii din arealul şcolii datorită lipsei locurilor de muncă.

             

  3.4. ANALIZA SWOT: DEZVOLTARE DE RELAŢII COMUNITARE ŞI DE PARTENERIAT

 

                                                            A)    PUNCTE TARI

  • Colaborare cu autorităţile locale, Poliția, bisericile, părinţii, dispensarul medical, pompierii, unii agenţi economici, Clubul copiilor Rădăuți și cu mass-media județeană;
  • Parteneriate cu instituțiile locale.

 

                                                            B)    PUNCTE SLABE

  • Colaborarea cu Consiliul Local este mai mult în domeniul financiar şi destul de puţin în domeniul cultural;
  • Slaba participare a părinţilor la activităţile şcolii.

 

                                                            C)    OPORTUNITĂŢI

  • Parteneriate cu autorităţile locale;
  • Prezentarea şcolii în mass-media locală şi la întâlnirile cu reprezentanţii comunităţii şi ai autorităţilor locale;
  •   Întâlniri cu părinţii pentru prezentarea rezultatelor elevilor şi ale cadrelor didactice;
  • Implicarea părinţilor într-un număr mai mare în rezolvarea problemelor cu care se confruntă şcoala;
  •   Diseminarea experienţelor pozitive şi a bunelor practici ;
  •   Prezentarea la şedinţele cu părinţii a Regulamentului şcolar şi a Regulamentului de ordine interioară;
  •   Colaborarea cu instituţii care sprijină elevii rromi.

 

                                                           D)     AMENINŢĂRI

  • Dezinteresul unui număr mare de părinţi faţă de şcoală;
  • Număr mic de agenţi economici dispuşi să se implice în sprijinirea şcolilor.

 

 

 

 

 

4.  ŢINTE,  OBIECTIVE,  RESURSE STRATEGICE  ȘI  REZULTATE  AŞTEPTATE

4.1. CURRICULUM

        ŢINTA: Toate cadrele didactice aplică procedee didactice moderne, interactive, centrate pe elev.

OBIECTIVE:

  • Sǎ se implice cadrele didactice şi  elevii în proiectul şcolar;
  • Sǎ se continue procesul de perfecţionare a cadrelor didactice prin cursuri susţinute în afara şcolii;
  • Sǎ se eficientizeze activităţile comisiilor metodice, a comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi a celorlalte comisii existente în şcoală.

 

       RESURSE  STRATEGICE/DIRECŢII DE ACŢIUNE:

- cursuri de perfecţionare pentru cadrele didactice;

- verificarea eficienţei cursurilor prin asistenţe la ore, lecţii deschise şi interasistenţe;

- schimbul de experienţă cu cadrele didactice şi cu alte persoane participante la cursuri;

- resurse financiare: costul cursurilor de perfecţionare; costul transportului;

- resurse umane:  cadrele didactice; elevii; partenerii.

- resurse de timp: 2 ani.

- resurse materiale: teste, fişe de asistenţă la lecţie, materialul bibliografic pentru cursuri, calculatoare pentru comunicarea pe internet şi pentru susţinerea lecţiilor, materialele pregătite pentru întâlnirile de proiect şi pentru diseminări, planificarea inspecţiilor şi a obiectivelor acestora;

 

REZULTATE AŞTEPTATE:

  • Pe termen scurt (1 an)

- cadrele didactice care deja aplică metodele interactive la lecţii vor împărtăşi din experienţa lor şi celorlalte cadre didactice şi vor susţine lecţii demonstrative în cadrul comisiilor metodice sau prin interasistenţe;

- cursuri de perfecţionare pentru utilizarea calculatorului şi pentru metode interactive ;

- schimb de experienţă cu cadrele didactice şi cu alte persoane participante la cursuri;

- implicarea cadrelor didactice prin activităţi desfăşurate la cursuri.

 

MODALITĂŢI  DE  EVALUARE  A  ŢINTEI

  • chestionare;
  • fişe de asistenţă(directori, şefi de comisii metodice);
  • lecţii deschise;
  • planificările cadrelor didactice;
  • rezultatele elevilor comparativ cu anul şcolar anterior.

4.2. RESURSE UMANE

ŢINTA: dezvoltarea deplină a personalităţii elevilor.

OBIECTIVE:                                                            

  • Sǎ se încurajeze performanţa la elevi şi cadre didactice;
  • Sǎ se combatǎ absenteismul şi abaterile disciplinare;
  • Sǎ se realizeze activităţi atractive pentru elevi;
  • Sǎ de dezvolte abilităţile elevilor de a proiecta şi desfăşura activităţi educative împreună cu profesorii, în şcoală;
  • Sǎ se perfecţioneze personalul administrativ.

 

 RESURSE  STRATEGICE/DIRECŢII DE ACŢIUNE:

- popularizarea rezultatelor elevilor şi ale cadrelor didactice;

- ofertă şcolară atractivă pentru toţi elevii;

- sprijinirea elevilor şi a cadrelor didactice cu rezultate deosebite;

- implicarea mai largă a elevilor în proiecte;

- pregătiri suplimentare cu elevii mai slabi la învăţătură;

- pregătiri suplimentare cu elevii capabili de performanţă;

- popularizarea Regulamentului şcolar şi a Regulamentului de ordine interioară;

- participarea la cursuri de perfecţionare a personalului administrativ pentru implementare şi gestionare bază de date;

- resurse financiare – sponsorizări

-sume provenite de la bugetul Consiliului Local;

- resurse umane – cadrele didactice, elevii, personalul administrativ, părinţii, parteneri media ;

- resurse de timp – 3 ani;

- resurse materiale- fişe de lucru diferenţiat cu elevii, materialul necesar pentru pregătirea elevilor care vor rămâne în şcoală în program prelungit, broşuri, pliante, programul orelor suplimentare cu elevii slabi la învăţătură şi cu elevii capabili de performanţă şi stabilirea sarcinilor individuale, materiale necesare pentru activităţile extraşcolare, procesele-verbale şi alte materiale de la Consiliul Elevilor, proiectele de opţionale, chestionarele pentru părinţi şi elevi referitoare la stabilirea opţionalelor;

 

  REZULTATE AŞTEPTATE:

  • Pe termen scurt (1 an)

- mai multe ore de pregătire suplimentară cu elevii slabi la  învăţătură şi cu elevii capabili de performanţă ;

- diversificarea şi creşterea numărului activităţilor extraşcolare;

- atragerea elevilor la activităţile de proiect;

- colaborarea mai strânsă cu părinţii pentru reducerea numărului de absenţe şi pentru o mai largă participare la rezolvarea problemelor şcolii şi ale elevilor ;

- sprijin pentru elevii care provin din familii defavorizate ;

-opţionale atractive pentru elevi .

 

MODALITĂŢI   DE  EVALUARE  A  ŢINTEI:

  • comparaţie a rezultatelor elevilor cu anul anterior ;
  • comparaţie număr absenţe cu anul anterior ;
  • rezultate examene naționale;
  • proporţie elevi înscrişi la licee faţă de cei înscrişi la școli profesionale;
  • număr activităţi extraşcolare ;
  • număr elevi participanţi la aceste activităţi ;
  • chestionare aplicate elevilor referitoare la nivelul de pregătire şi la activităţile extraşcolare ;
  • existenţa sistemului de gestionare a datelor şi completarea lui periodică .

 

 

4.3. RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

 

        ŢINTA: Dotarea şcolii cu mai multe calculatoare, cu material didactic şi dezvoltarea infrastructurii şcolii.

 

        OBIECTIVE :

  • Sǎ se dezvolte baza didactico-materialǎ a şcolii prin folosirea eficientă a fondurilor primite de la guvern, Consiliul Local, prin  realizarea de fonduri proprii şi prin realizarea unor proiecte ;
  • Sǎ se modernizeze şi sǎ se întreţinǎ clădirile şi terenurile destinate curţii şi activităţilor sportive.

 

        RESURSE  STRATEGICE/DIRECŢII DE ACŢIUNE:

- posibilitatea redistribuirii cheltuielilor ;

- cadre didactice competente în elaborarea proiectelor ;

- implicarea în proiecte pentru obţinerea unor fonduri necesare pentru dezvoltarea bazei materiale ;

- implicarea Consiliului Local, a Primăriei şi a părinţilor în Consiliul de Administraţie al şcolii;

- resurse financiare – fonduri de la Consiliul Local şi cel Judeţean, sponsorizări şi fonduri de sprijin primite de la părinţi (2% din impozit), din diverse proiecte europene;

- resurse umane –firme specializate,cadre didactice ;

- resurse de timp – 3 ani ;

- resurse materiale – clădire nouă Școala centru, geamuri, uşi, materiale specifice pentru instalaţia electrică, calculatoare, material didactic, imprimante, copiatoare, camere video, video proiectoare, mobilier modular, scaune, catedre,  panou/ecran de proiecţie, flip chart, recuzită pentru spectacole de teatru.

 

         REZULTATE AŞTEPTATE:

  • Pe termen scurt (1 an)

 

- ambient educațional de calitate;

- cadrele didactice care ştiu să elaboreze proiecte vor face cursuri de pregătire cu alte cadre didactice care doresc să înveţe care este modalitatea de a alcătui un proiect pentru a avea succes ;

- alcătuirea de  proiecte pentru dotarea şcolii cu calculatoare şi cu material didactic, şi a celor de modernizare a clădirilor şcolii, de depunerea lor la Consiliul Local şi la Consiliul Judeţean;

- alcătuirea unor proiecte pentru obţinerea unor fonduri de dezvoltare şcolară ;

- igienizarea de calitate a sălilor de clasă, a grupurilor sanitare şi a coridoarelor.

MODALITĂŢI   DE  EVALUARE  A  ŢINTEI:

  • număr proiecte depuse ;
  • număr proiecte realizate ;
  • număr calculatoare obţinute şi gradul de utilizare a acestora ;
  • modernizarea clădirilor ;
  • dotare cu material didactic și gradul de folosire la lecţii/rezultate.

 

 

4.4.  DEZVOLTARE  DE  RELAŢII  COMUNITARE

        ŢINTA: Implicarea unui număr mai mare de părinţi în problemele şi activităţile şcolii şi mai buna deschidere a şcolii spre nevoile comunităţii.

 OBIECTIVE:

  • Sǎ fie implicaţi în număr mai mare părinţii, sǎ fie implicate în continuare autorităţile locale şi alte instituţii din zonă în cunoaşterea şi rezolvarea problemelor şcolii;
  • · Sǎ fie implicaţi mai mult părinţii în cunoaşterea şi rezolvarea problemelor elevilor.

 

      RESURSE STRATEGICE/DIRECŢII DE ACŢIUNE:

- popularizarea prin intermediul ședințelor pe clase sau ale Comitetului reprezentativ, prin site-ul şcolii și a activităţilor desfăşurate în şcoală;

-desfăşurarea unor activităţi comune cu părinţii pentru realizarea unor activităţi de dezvoltare a personalităţii elevilor ;

- consultarea părinţilor în legătură cu modul de rezolvare a  problemelor şcolii ;

- colaborare în rezolvarea problemelor elevilor.

- resurse financiare – sponsorizări, contribuţii benevole ale părinţilor, fonduri obţinute din proiecte ;

- resurse umane – cadre didactice, părinţi, membrii administraţiei locale, cadre didactice;

- resurse de timp – 3 ani;

- resurse materiale – chestionare, fişe, materialul necesar pentru prezentările în faţa părinţilor, videoproiector, calculator, flip-chart .

 

 

 

            REZULTATE AŞTEPTATE:

 

  • Pe termen scurt(1 an)

- popularizarea problemelor şcolii şi ale elevilor în cadrul şedinţelor cu părinţii ;

- solicitarea sprijinului şi a sfaturilor părinţilor pentru rezolvarea acestor probleme;

- chestionarea părinţilor în legătură cu ce aşteaptă de la şcoală în elaborarea CDŞ;

- prezentarea proiectului şcolar în faţa părinţilor şi sublinierea importanţei acestuia pentru şcoala noastră;

-  prezentarea Regulamentului şcolar şi a Regulamentului de ordine interioară.

 

MODALITĂŢI   DE   EVALUARE  A  ŢINTEI:

  • număr părinţi implicaţi în timpul anului şcolar (comparaţie faţǎ de ultimul an);
  • activităţi comune şcoală – părinţi şi şcoală- comunitate locală.

 

INDICATORI  DE  REALIZARE  A  PROIECTULUI  DE  DEZVOLTARE

- atingerea ţintelor şi realizarea obiectivelor ;

- obţinerea rezultatelor aşteptate ;

-îndeplinirea  misiunii.

 

 

 

 

 

 

 

Prezentat,  validat de către Consiliul Profesoral din data de 25.10.2013  și aprobat de către Consiliul de Administrație din data de 25.10.2013.                                                                                                                    

 

 

 

 

 

Director,

 

Prof. Costică Ionel Negru



[1]  ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Bilca,_Suceava, 7 iulie 2012

[2]  Mihai Ielenitz, Dealurile şi podişurile României, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, Bucureşti, 1999, p. 37.

[3]  S-a format în urmă cu 1,5 miliarde de ani, ibidem, p. 37.

[4]  Este vorba de straturi paleozoice, mezozoice şi neozoice. Cele neozoice sunt cele mai groase,de 400-500 m şi conţin marne, gresii şi nisipuri, ibidem , p. 39.

[5]   Ibidem, p. 65.

[6] Cele mai puternice s-au înregistrat în 2008, atunci când râul Suceava a atins debitul istoric de 1946 m³ /s, de 155 ori mai  mare faţă de debitul mediu 12,5 m³ /s; www.monitorulsv.ro/Local/2008-07-28/Debitul-mediu-al-râului-Suceava-depăşit- de-155-de-ori.

[7] Valorile medii de temperatură variază de la (-5) – (-7ºC) în ianuarie , până la 18-20ºC în luna iulie. Numărul mediu anual al zilelor de îngheţ este de 140; date furnizate de SC Accept Software SRL Rădăuţi, firmă care serveşte ca sediu şi  întreţinere a staţiei meteo din Rădăuţi.

[8] În documentele prefecturii judeţului Rădăuţi din 1939, sunt menţionate şi pâraie precum Balta Cucului, Crivăţ, Glodoasa, Holteana; Direcţia judeţeană a Arhivelor Naţionale, fond Primăria comunei Bilca, dosar nr.4/1939.

[9]  Ion Simionescu, Din flora şi fauna României, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1981, p.199.

[10]  Mihai Ielenitz, op.cit., p. 49.

[11] Informaţii oferite de secretariatul Primăriei Bilca, în urma centralizării rezultatelor obţinute la recensământ.

[12] Este vorba de 1350 ha teren arabil şi 230 ha pădure comunală; Gavril Cuciurean - Unele aspecte legate de administraţia    locală a comunei Bilca, articol apărut în Izvorul – 150 ani de şcoală la Bilca, volum coordonat de Mircea Irimescu, Editura Septentrion, Rădăuţi, 2011, pag. 300.

[13] Construită în 1742, a fost adusă în 1818 de la Vicovu de Jos şi amplasată în centrul localităţii, devenind astfel „liantul”celor 2 extremităţi ale satului. Este făcută în stil moldovenesc, din lemn de brad, aşezat pe temelie înaltă din piatră. Dimensiunile sunt modeste: 12 m lungime şi 6 m lăţime.

[14] Donată de George Muntean, Muzeului Etnografic al Bucovinei în anul 2000. Reprezintă o superbă casă tărănească, tipic bucovineană, loc de întâlnire pentru fiii satului dar şi pentru oamenii de cultură ai judeţului.

[15]  Reabilitată şi amenajată în 2011 pentru cinstirea celor 150 ani de la înfiinţarea primei şcoli din Bilca. A aparţinut vestitei dar nefericitei familii a Brăilenilor, care a dat numeroşi oameni de valoare zonei şi ţării. Cuprinde 4 camere, în prima dintre ele fiind amenajat un mic muzeu ce cuprinde fotografii şi documente vechi care amintesc de trecutul Bilcii.